Românii nu vorbesc despre datorii nici cu familia, principalul motiv fiind jena - Ziua fără datorii

Românii nu vorbesc despre datorii nici cu familia, principalul motiv fiind jena

Dezvăluirea situației de datornic este rușinoasă, arată rezultatele unui studiu realizat în această toamnă de Grupul KRUK, în toate cele 4 țări în care își desfășoară activitatea. Numai 50% dintre polonezii cu datorii și 66% dintre români își informează soția sau soțul despre această situație. Dacă relația lor nu este oficializată și persoanele trăiesc în concubinaj, proporția celor care spun acasă ce se întâmplă cu ei este și mai scăzută (11% în Polonia și România, respectiv 26% în Cehia și Slovacia).

Colegii de muncă se numără printre cei la urechile cărora o asemenea informație nu trebuie să ajungă: numai 1% dintre români și până la 7% dintre cehi le-ar spune colegilor că sunt datornici.

O treime din populația Poloniei, României și Slovaciei întâmpină dificultăți financiare, din când în când. Același lucru se întâmplă cu fiecare al cincilea respondent din Cehia, mai arată studiul.

Studiul confirmă, încă o dată, că problema datoriilor este una vitală, cu care se confruntă multe persoane. În Polonia, aproape o treime din respondenți au spus că au astfel de probleme și nu au putut să își rezolve toate datoriile curente.

În România problema este și mai mare: 32% din respondenți recunosc că au probleme cu plata datoriilor și că nu este prima oară că sunt în această situație. De asemenea, în Cehia și Slovacia ponderile sunt apropiate, între 22% și 33%. Este o problemă majoră, pentru că nu vorbim de procente cu o singură cifră, ci de peste 20% sau peste 30%”, explică Iwona Słomska, membru al Consiliului de Administrație al KRUK S.A.

Dacă ar cere ajutor pentru problemele lor financiare, majoritatea slovacilor (79%) și a cehilor (82%) ar apela la sprijinul financiar al familiei. Numai 55% dintre polonezi și 25% dintre români au aceeași părere. Într-o proporție foarte mare (39%), respondenții români s-ar adresa angajatorului pentru a-i cere ajutor financiar.

Inițitiva Grupului KRUK, Ziua fără datorii sărbătorită pe data de 17 Noiembrie în Polonia, România, Republica Cehă (unde se serbează pe 14 noiembrie) și Slovacia este cea mai bună ocazie pentru a trece în revistă situația noastră financiară și a face primii pași spre rezolvarea problemei datoriilor. Este bine să ne reamintim chiar și de cele mai mici sume pe care le datorăm prietenilor, familiei sau colegilor și să le înapoiem. În același timp, trebuie să ne amintim că poate cineva ne datorează o sumă de bani și ar trebui să ne-o dea înapoi. Această zi este un moment simbolic când avem ocazia să ne onorăm toate promisiunile și obligațiile financiare pe care le avem.

 

30% dintre românii cu datorii se ascund de prieteni și vecini

51% dintre români sunt refractari la ideea de a-și împărtăși problemele financiare cu partenerul sau cu copiii adulți, deoarece se tem că această problemă ar putea afecta atmosfera din familie. 41% consideră că își protejează familia dacă nu discută despre aceste probleme, iar 2 din 10 respondenți sunt prea mândri să împărtășească situația sau au un sentiment de rușine generat de aceasta. Pierderea încrederii și a respectului familiei este, de asemenea, o îngrijorare exprimată de persoanele îndatorate.

30% din cei chestionați susțin că prietenii și, într-o proporție similară, vecinii nu trebuie să știe că ei trec prin dificultăți financiare.

În același timp, 54% dintre respondenți le-ar împărtăși copiilor problemele financiare cu care se confruntă familia, în principal pentru că au convingerea că aceasta este o metodă bună de a-i învăța ce înseamnă responsabilitatea financiară, dar și pentru că este cea mai bună cale de a-i face conștienți că nu își pot permite anumite lucruri.

„Putem observa că respondenților care și-au declarat disponibilitatea de a discuta problemele financiare cu copiiile este mai ușor să le refuze acestora anumite plăceri când se confruntă cu probleme financiare, în timp ce mai mult de jumătate dintre cei care nu vor să împărtășească aceste probleme cu copiii nici nu le pot refuza acestora cerințele”, arată Roxana Nicoară, Research Manager, TNS CSOP.

Studiul comandat de KRUK, intitulat „Impactul problemelor financiare asupra familiei și universului emoțional”, a fost realizat prin metoda CATI (interviu telefonic asistat de computer) în lunile septembrie – octombrie 2014, pe un eșantion reprezentativ de 1.014 cehi, 1.000 de slovaci, 807 români și 1.000 de polonezi.

 

Peste 820.000 de creanțe administrate de KRUK România

„În primele nouă luni ale anului 2014 KRUK România a administrat un număr de aprox. 822.000 de creanțe cu o valoare nominală totală de 6,9 miliarde de lei. Marea majoritate a acestora, 96% aparțin celor mai importanți clienți ai noștri, persoanele cu datorii, cărora le oferim soluția de plată a datoriilor în rate convenabile, a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al KRUK România.

Cele mai multe cazuri administrate de KRUK România aparţin persoanelor fizice din regiunea Muntenia (284.070 de creanţe, 36% din total), în timp ce Dobrogea este regiunea cu cel mai mic număr de creanţe (37.155, 5% din total).

Valoarea medie a creanțelor persoanelor fizice administrate de KRUK România în primele nouă luni ale anului 2014 este de 7.710 de lei. Cea mai mare valoare medie a creanțelor se înregistrează în Dobrogea (10.590 de lei), iar cea mai mică valoare medie în Oltenia (6.001 de lei).

Cea mai mare creanță a unei persoane fizice adminstrată de KRUK România este de peste 2,2 milioane de lei și aparține uneipersoane din Muntenia.