Ce face românul când rămâne fără bani? - Ziua fără datorii

Cercetare

Ce face românul când rămâne fără bani?

Întrebați ce ar face dacă s-ar afla în situația de a rămâne fără bani, românii, în proporție de 16%, au răspuns că și-ar folosi economiile pentru a face față situației, conform cercetării sociologice comparative desfășurată de Grupul KRUK.  În același timp, ajutorul familiei și deschiderea în a solicita sprijinul acesteia pentru a trece peste greutățile financiare, este soluția la care ar apela 12% dintre români. Aproximativ 11% dintre germani ar proceda la fel, în timp ce majoritatea, 29%, și-ar folosi economiile pentru a ieși din impas. De asemenea, tot de economii s-ar folosi și 27% dintre italieni în situația în care ar avea datorii de achitat. Aproximativ 20% dintre români și-ar informa creditorul despre schimbarea situației financiare și ar încerca să negocieze valoarea ratelor lunare, comparativ cu un procent de numai 13% dintre germani sau 9% dintre italieni, care ar face acest lucru.

Studiul realizat în octombrie 2016 de Grupul KRUK  în Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania, țări  unde Grupul desfășoară operațiuni, a cuprins mai multe topicuri de cercetare legate de atitudinea europenilor față de problema datoriilor. Acesta a reliefat asemănări, dar și diferențe între populațiile țărilor menționate.

Cea mai des folosită metodă de a face față pierderii lichidităților financiare este aceea de a recurge la economiile proprii. Aceasta se aplică mai ales în țările mai bogate, precum Italia și Germania. Polonezi au menționat această soluție mai puțin frecvent, cel mai probabil datorită faptului că economiile lor sunt mai degrabă mici. Pe de altă parte, ei și-au declarat intenția de a folosi avantajele unui instrument financiar, precum eșalonarea actualei datorii în rate,  alternativă mai frecvent menționată, peste media europeană. De asemenea, au fost mai dispuși să ceară ajutor prietenilor și familiei.

Soluția amiabilă  de rezolvare a problemelor financiare, prin contactarea creditorului și eșalonarea datoriei în rate, este cea mai frecvent menționată acțiune la care ar recurge persoanele cu datorii din țările incluse în studiu. Pe de altă parte, italieni (25%) și cehii (19%), într-un procentaj peste media europeană, au menționat însă că ar prefera să evite contactul cu creditorii.

„Este nevoie de o determinare susținută pe termen lung în a avea un mod de viață echilibrat și responsabil. Astfel, importanța planificării bugetului și a economisirii, în mod constant,  a unor sume cât de mici, determină crearea unui mecanism mental care poate genera încredere în propriile forțe, pentru a putea depăși situațiile financiare neprielnice”, a spus Aurora Liiceanu, cercetător în psihologie și scriitor.

Grupul KRUK desfășoară cercetări sociologice comparative anuale pe toate piețele unde are operațiuni, iar rezultatele acestor studii sunt un punct de reper pentru abordarea activităților de colectare pe cale amiabilă implementată de Grup de aproape zece ani.